Promisiune.

Gata. Am promis, ma (re)apuc de scris!

O fac datorita tie. Sper sa imi reintre in rutina si sa fiu la fel de
perseverenta ca la inceput, atunci cand m-am pus serios pe treaba, cand postarile erau zilnice, cand aveam despre ce scrie si cand imi facea placere sa o fac.

Desi 'dupa sesiune' pare un termen nelimitat, uiteeeee! ... Scriu ! :)

Sa fie nevoie sa deschid subiectul sesiune? Sa imi reincep activitatea cu o postare plina de ganduri rele (a se citi amintiri extrem de neplacute ) si de vaiete? Da. E nevoie.

"Exista viata in timpul sesiunii?" era o intrebare pe care mi-o puneam des.
Raspunsul e NU. Cu siguranta , nu!

Mancare multa, pentru o persoana care nu obisnuieste sa manance foarte mult (spre deloc);
Cafea la 12 noaptea, pentru o persoana care nu obisnuieste sa bea cafea;
Somn (in medie) 3 ore, pentru o persoana care obisnuieste sa doarma 12;
Stres, irascibilitate, oboseala psihica, neputinta de a ma concentra, orice lucru(indiferent cat de neinsemnat) ajungea sa fie pretextul perfect pentru a abandona cartea, pierderea increderii, dezamagiri multe, so on and so forth.

2 saptamani GROAZNICE. Bine ca nu am scris in perioada aia , cred ca m-as fi speriat citind ulterior :)).
Acum e ok, privesc totul cu o foarte mare degajare, multumita ca s-a terminat. A trecut, nu mai conteaza. Imi doresc doar sa invat din greselile facute.

De 4,5 zile simt cum am revenit la viata. Imi permit sa ma trezesc (a se citi sa fiu trezita ) la 2 dupa-masa. Imi permit sa pierd toata ziua tolanita-n pat, in fata televizorului, fara sa ma simt vinovata ca fac asta. Imi permit sa rad cu adevarat, nu doar cu exteriorul. Imi permit sa nu stiu ce zi e azi. Imi permit sa nu imi pese cat e ceasul.

Inchiei aici. Subiectul sesiune e deja istorie... si... deh, urasc istoria.
Sper sa reusesc sa ma tin de treaba... Si mai sper ca tu, da - tu, sa continui sa ma citesti si eu , da - eu, sa reusesc sa te bucur.

Love.Love.Love,
T♥ny.