duminică, martie 25, 2012

Rețeta fericirii


Nu știu dacă spun un mare adevăr, dar la mine funcționează!
Sunt întrebată foarte des cum reușesc să fiu mereu binedispusă, așa că am zis să dau mai departe rețeta.
Ingrediente nu sunt multe, dar au nevoie de cantități mari. Cât mai mari!
Pentru ca totul să iasă bine, e important modul în care privești lucrurile. Deci, optimism! Muuuult, mult, mult! Bun. Acum în schemă intră și niște entuziasm. Mult și din ăsta! După ce le amesteci bine-bine, un gram de afecțiune. Bine, nu chiar un gram. Nu ne zgârcim cu afecțiunea. Mai punem puțină. Ca să meargă totul bine, ne trebuie puțină culoare. Culori cât mai vesele și puternice. Care să ne bucure. La exterior și nu numai. Opțional (obligatoriu, în cazul meu) muzică. Tare. La propriu și la figurat.
Se prepară la foc foarte mic, în timp ce te bucuri de tot ce te înconjoară, de la peisajul superb pe care ti-l ofera o zi însorită de primăvară, pâna la copilașul frumos, cu părul creț, pe care îl admiri în autobuz.

Poftă mare!

Love,love,love,
Tny.